Îndrăcitul din Gadara – Eliberat pe deplin (Luca 8:26-39) 267/365

               Povestea vieții bărbatului demonizat din Gadara pare desprinsă dintr-un film de groază. Isus întâlnește un om pe care nu ai fi vrut să-l întâlnești vreodată pe stradă, mai ales fiind de unul singur. Dacă te sperie oamenii ciudați și înspăimântători și încerci să-i ocolești, atunci cu siguranță nici nu ai vrea să ai o descriere detaliată a modului cum arăta acest om. Devenise spaima zonei Gadara; nu putea fi controlat de nimeni; oamenii au încercat să-l imobilizeze încercând tot felul de metode: l-au legat cu lanțuri și le-a rupt; au încercat un fel de cămașă de forță, dar nu au reușit nici cu aceasta. Condus de forțe supranaturale demonice de rang înalt, reușea de fiecare data să scape, fără a putea fi controlat de cineva, iar oamenii din zonă erau, pe bun drept, speriați și disperați din această cauză.

                Posedatul demonic se izolase undeva la marginea localității, într-un cimitir, unde umbla dezbrăcat și plin de răni de tot felul. Se pare că se autoflagela și era într-o continuă zbatere și alertă, până într-o zi când a ajuns Isus aproape de locuința și de nenorocirea lui. Nimeni nu cunoștea pe deplin ceea ce se întâmpla în viața acestui om distrus pe toate palierele vieții sale. Ceea ce este de mirat e că, văzându-L pe Isus, în loc să fugă, a vrut și a reușit să ajungă până la El. Să-i fi poruncit Isus să facă acest lucru?! Nu știm! Dacă a fost din propria lui decizie, acesta era  singurul lucru bun pe care l-a putut face pentru sine, să vină la Isus. Marele Învățător nu a fugit de el cum ar fi făcut alți oameni; nu l-a evitat și nu l-a refuzat, ci pur si simplu a inițiat un dialog cu el; însă omul nu mai era el însuși, ci duhurile vorbeau prin/din el, fiind  pur și simplu subordonat demonic în totalitate. Nu este lăsat să vorbească, pentrucă Diavolul pusese stăpânire pe el, controlându-i până și facultatea vorbirii, iar la întrebarea lui Isus: ”Care îți este numele?”,  răspunsul este dat de unul dintre demonii care îl controlau: ”Legiune!”

                Omul acesta devenise un centru, un templu drăcesc, în care demonii intraseră pentru a-și  ”oficia” slujba lor macabră, la porunca nemiloasă a ”hoțului care a venit să fure, să înjunghie și să prăpădească”, cum l-a definit Mântuitorul. Bietul om, devenise bătaia lor de joc, spațiul predilect, ”trupul strain” peste care au devenit stăpâni și unde s-au ascuns până Isus i-a dat pe față. Disperată, aflată înaintea Celui Atotputernic, legiunea de draci i se adresează Acestuia cu rugămintea de a nu fi izgoniți în Adânc înainte de vreme, cerându-I să le permită intrarea în locuința corporală temporară a unei turme de porci. Fără să înțelegem motivul pentru care Isus le-a acceptat cererea, demonii reușesc să distrugă porcii, aruncând turma și înecând-o în mare. Prin aceasta au produs o spaimă teribilă  și o revoltă porcarilor și oamenilor din Gadara, care, intrigați, nemulțumiți și speriați de acest episod, au trecut cu totul cu vederea aspectul pozitiv, minunea  eliberării celui mai temut și chinuit om din zona lor.

                Demonizatul, care a fost spaima zonei, ”inamicul public numărul 1”, este văzut de oameni îmbrăcat, liniștit și în toate facultățile mintale, stând lângă Isus și dialogând cu Acesta. Se vede că frica și lăcomia pentru pierderea materială suferită au fost mai mari decât uimirea și recunoștința lor; iar respingerea lui Isus mai la îndemână decât acceptarea Acestuia, așa că I-au cerut în mod insistent lui Isus să plece de la ei. Bieții oameni nu au realizat că Singurul care le putea proteja cu adevărat  viața de mulțimea demonilor care bântuiau în zonă  și le putea aduce iertarea de vinovăție și păcat, și, chiar, prosperitatea materială era Isus Hristos, Domnul peste toate.

                Lumea în care trăim este o lume coruptă, iar oamenii sunt într-o confruntare directă cu demoni de tot felul care îi împing spre alegeri greșite, și spre o inconștientă îndepărtare de Isus, Sursa Vieții și a Fericirii. Omenirea face abstracție de faptul că demonii sunt reali, și, spre satisfacția acestora, oamenii ajung să  trăiască ca și cum lumea spirituală, duală, nu ar exista. Pentru că nu acceptăm realitatea lumii spirituale, inclusiv demonică, nu știm nici cum să ne apărăm viața. Însă din fericire și salutar,  a venit Isus ca să ne spună că Dumnezeu prețuiește viața și în ochii Lui suntem mai valoroși decât orice altă viețuitoare de pe pământ. Doar pentru Om, Coroana Creatiunii Divine, Isus a venit să moară, să ne elibereze de păcat și să ne asigure o viața veșnică fericită.

                Ar trebui să nu uităm niciun moment că nu trebuie să ne jucăm cu păcatul, că acesta distruge și dacă nu ne pocăim de cele rele care ne caracterizează viața, demonii își vor face de cap cu și în noi, urmărind distrugerea pe toate planurile a vieții noastre. Când păcatul devine un mod de viață, ceva de care nu putem scăpa oricât ne trudim, de-abia atunci realizăm că am devenit robii unor obiceiuri, lucruri, dependențe, iar puterea proprie de a ne lăsa de acestea nu este suficientă. Isus este Singurul Care poate aduce eliberare deplină de păcat și de urmările acestuia, prin mântuire, pentrucă doar El este Salvatorul Lumii și nimeni și nimic nu-I poate sta în cale. El te poate elibera și pe tine, și o va face dacă vi la El.

                Deîndată ce Isus lucrează în tine eliberarea și vindecarea, nu ascunde miracolul, ci du-te și mărturisește tuturor minunea pe care ai trăit-o cu El, precum a fost îndemnat omul din Gadara să facă!

                Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru marile izbăviri de care ai beneficiat pe parcursul vieții!

                Mijlocește pentru oamenii înrobiți de Diavolul, rugându-te cu credință pentru eliberarea lor!

                Pastor Daniel Lela

Share this…
    165 Views